70 de lucrări, realizate de artişti ucraineni din Regiunea Odessa, sunt expuse în aceste zile la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii. "Evenimentul face parte dintr-un amplu schimb cultural, iniţiat de Instituţia Prefectului – judeţul Galaţi, în cadrul programului de cooperare transfrontalieră România - Moldova - Ucraina", se arată într-un comunicat de presă transmis de Petrica Paţilea Crângan, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi.

Expoziţia este deschisă publicului în perioada 30 iulie – 4 august. În acest timp, 12 artişti plastici ucraineni vor realiza schiţe cu imagini reprezentative din municipiu, lucrările urmând a fi expuse la sediul Consulatului Român de la Odessa, în toamna acestui an, cu ocazia inaugurării consulatului.

C.P.

Carosabilul s-a tasat din nou pe strada Prelungirea Brăilei, în apropierea rondoului de la “Ultimul leu”. Adâncitura a apărut pe sensul de coborâre spre rondou, pe banda întâi de circulaţie. Porţiunea afectată de fenomentul tasării a fost încercuită şi semnalizată corespunzător, pe o distanţă de circa trei metri. Până marţi seară, însă, nicio echipă de muncitori nu îşi făcuse apariţia acolo.

La intrarea pe Prelungirea Brăilei dinspre rondou s-a lucrat intens, în ultimii ani, la consolidarea terasamentului şi la refacerea covorului asfaltic. Lucrările, executate de constructorul Vega 93, au fost plătite de Primărie, din banii contribuabililor gălăţeni. Toate intervenţiile s-au dovedit a fi, însă, de o calitate îndoielnică. Mai devreme sau mai târziu, carosabilul se tasa din nou şi era necesară redeschiderea şantierului.

Acum, probabil că lucrurile vor decurge în mod similar. Circulaţia pe Prelungirea Brăilei va fi închisă, strada va fi decopertată şi consolidată şi, ulterior, redată circulaţiei. Până la următoarea tasare.

Asta se întâmplă, însă, tocmai când este mai mare nevoie de Prelungirea Brăilei, ca soluţie de preluare a traficului de pe strada Siderurgiştilor, care va fi închisă în curând, pentru a permite intervenţia la  conductele de apă şi de canalizare din subteran. Circulaţia pe Siderurgiştilor va fi restricţionată între Inelul de Rocadă şi strada Gheorghe Doja, din aprilie până în septembrie. Tot din aprilie va fi închisă strada Frunzei, care face legătura între străzile Brăilei şi Prelungirea Brăilei. Acolo, restricţia va fi ridicată în iulie. Cauza o constituie tot lucrările de modernizare a reţelelor de apă şi de canalizare, derulate prin programul european ISPA.

Într-o altă zonă intens traficată a Galaţiului, zona centrală, vor fi închise strada cu sens unic Nicolae Bălcescu şi strada Traian, de la Parcul Rizer până la intersecţia cu Faleza Dunării. Închiderea acestor două rute vitale va paraliza circulaţia prin centrul oraşului până în iarnă. Asta în condiţiile în care zeci de alte străduţe din Galaţi sunt deja închise traficului, făcând imposibilă supravieţuirea în jungla urbană.

Primăria întârzie să deschidă circulaţiei breteaua de la Elice, care trece prin faţa Hotelului Vega şi a Pizzeriei Bella Italia, de la parterul blocurilor “P”. Aleea îngustă urma să preia traficul de pe Faleza Superioară, dirijat pe rute ocolitoare din 14 februarie, când în carosabilul de la Elice a apărut o groapă de zece metri adâncime. Surparea a fost generată de o avarie la colectorul de ape uzate din subteran care, la cei peste o sută de ani vechime, are durata de viaţă depăşită.

Reparaţia colectorului nu se va încheia mai devreme de luna iunie şi, pentru a nu prelungi până atunci haosul din traficul urban creat de închiderea Falezei Superioare în segmentul Navelor-Elice, Primăria a căutat soluţii de deschidere a circulaţiei în acel tronson. Prima variantă luată în discuţie, şi anume amenajarea unui pod metalic peste hăul de zece metri adâncime de la Elice, a fost repede abandonată, din cauza riscurilor pe care le prezenta. Municipalitatea a găsit o apoi soluţia dirijării traficului pe aleea care separă părculeţul de la Elice de blocurile “P”. Primăria întârzie să o pună, însă, în practică. Se pare că zona este mai sensibilă decât se anticipase iniţial şi există pericolul producerii unor noi surpări.
Rodica Mişcalencu

Galaţiul are toate şansele ca şi în 2011 să rămână în categoria marilor oraşe din România care nu au mall-uri. Lipsa unor astfel de centre comerciale produce neajunsuri în primul rând comunităţii, care astfel este lipsită de un spaţiu generos de petrecere a timpului liber într-o sală de cinema sau într-un restaurant. Păgubită este însă şi administraţia locală, care astfel pierde anual în jur de 100.000 euro, sumă pe care ar fi încasat-o din impozite de la un singur mall.

După închiderea Manoil Mall, Galaţiul şi Craiova sunt oraşele cele mai mari din topul primelor municipii din România care nu asfel de centre comerciale. Dacă la Craiova este un singur proiect în faza de construcţie (Craiova Mall, al unei firme portugheze), în Galaţi sunt cinci astfel de proiecte, dintre care unul finalizat, alte două în faza de construcţie şi încă două în faza de proiect.

„Până la deblocarea crizei imobiliare din România, nici nu cred că va exista vreun investitor care să rişte să deschidă un mall la Galaţi. Nu este o perioada prielnică pentru astfel de investiţii scumpe. Oricum, la Galaţi orice mall trebuie să fie diferit de Manoil Mall, trebuie să aibă săli de cinema şi restaurante mai multe”, a comentat Silviu Stancu, expert economic.

Cele cinci proiecte de malluri ale Galaţiului:

1. Manoil Mall – deschis în anul 2006 cu mare tam-tam şi cu investiţii importante în imagine, primul mall al oraşului a ajuns să fie o clădire goală la doar doi ani de la deschiderea sa. Chiriile mari şi mai ales lipsa clienţilor a dus la această situaţie.

2. Euromall – anunţat a fi deschis la sfârşitul lui 2008 în zona Autogării, mallul care se vroia a fi cel mai impozant centru comercial al municipiul a rămas neterminat. Reprezentanţii de la Euromall au precizat că de-abia după trecerea crizei economice vor reîncepe lucrările.

3. Dunărea Center – centrul comercial realizat pe locul vechiul service auto de către Andrei Lişinschi, nu are finalizată decât o faţadă, iar lucrările au fost oprite pentru moment.

4. Galleria Mall – acest proiect a rămas doar pe hărtie, deşi construcţia trebuia să înceapă încă din 2008. Centrul comercial „Galleria” trebuia realizat pe Prelungirea Brăilei, mai sus de rondoul din zona denumită „Ultimul Leu”.

5. Centrul comercial Carrefour, realizat de grupul francez în Cartierul Siret. Cum proiectul zonei metropolitane pare un proiect îndepărat şi investiţia francezelor este la fel.

În ceea ce priveşte pierderile municipalităţii, trebuie precizat că doar la proiectul centrului comercial Carrefour primăria avea planificată încasarea unor taxe de 100.000 euro plus cotă din profit pentru că punea la dispoziţie terenul. Astfel, dacă s-ar calcula doar încasările din taxe pentru toate cele cinci mall-uri, municipalitatea locală ar fi avut anual jumătate de milion de euro în plus la buget.

Topul marilor oraşe din România ca număr de locuitori/exemplul mall

1. Bucureşti - 1,94 milioane locuitori; (Plaza Mall, Bucureşti Mall, AFI Cotroceni)
2. Timişoara - 312,4 mii locuitori; (Iulius Mall)
3. Cluj - 309,3 mii locuitori; (Iulius Mall)
4. Iaşi - 306,6 mii locuitori; (Iulius Mall)
5. Constanţa - 303,7 mii locuitori; (City-Park Mall)
6. Craiova - 299,6 mii locuitori;
7. Galaţi - 292,9 mii locuitori;
8. Braşov - 279,7 mii locuitori; (Eliana Mall)
9. Ploieşti - 230,6 mii locuitori;
10. Brăila - 214 mii locuitori.(Promenada Mall)

Marian Păvălaşc