Scumpirea painei PDF Print E-mail
În momentul de-a pune numărul prezent sub presă aflăm cumcă autoritatea va lua grabnice măsuri în contra scumpirii artificiale a pânii. Drept că în Iaşi nu se află făină înmagazinată şi, mersul trenurilor din ţara de sus fiind întrerupt din cauza apei între Iaşi şi Podul-Iloaiei, masa de proviziuni esistente părea a se-mpuţina prea repede faţă cu consumţiunea mare a oraşului. Dar circulaţia întreruptă la punctul pomenit mai sus s-a restabilit deja, încât grânele ţării de sus nu vor întârzia a se prezenta pe piaţa Iaşilor.
În privirea scumpirii pânii mai aflam un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată rezerva cuvenită. D. Lottringer, asociat cu antreprenorii ruşi, nedispuind de provizii de făină, nici de pitării, şi-a luat libertatea a cumpăra o cuantitate de pâne din piaţă, dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pânea nu numai că s-a scumpit la moment, dar încă şi aceea ce am căpătat-o a fost pripită la copt, adică crudă.
[15 aprilie 1877]
 
Stingerea unui preot PDF Print E-mail
În noaptea de 5 spre 6 a curentei s-au săvîrşit de liniştita moarte a drepţilor economul de la Dancu, Gheorghe Ionescu. Cine nu l-a cunoscut pe bătrînul de 60 de ani, care avea pentru fiecine vorbă bună şi inimă deschisă? El era în oraşul nostru un tip de înţelepciune practică, de îngăduinţă şi blîndeţă. Bătrîn cum era, alerga bucuros să îndatorească chiar pe oameni pe cari abia-i cunoştea, şi să stăruie pentru dînşii. Cu greu ar fi putut cineva să-i refuze o rugăminte, şi el cunoştea chiar puterea ce-o avea, farmecul persuaziv al vorbirii sale. Cine nu l-a cunoscut nici că-şi poate închipui cît de interesantă în simplitatea ei era conversaţia bătrînului preot, întreţesută cu glume nevinovate şi maxime de înţelepciune a vieţii şi inspirată de-o estremă bunătate de inimă. Asemenea era cu neputinţă să presupui, văzîndu-l, că acest om ar fi avut în viaţă-i cea mai nensemnată pornire de mînie asupra cuiva. De cîţiva ani în pensie, el fusese un sfert de secol profesor de religie la liceul statului, unde era idolul elevilor, căci din studiul său el nu făcea un şematism sec dogmatic, ci ştia să deie obiectului său acelaş farmec care era răspîndit asupra întregei sale vieţi sufleteşti. Ieri la 4 ore dup-amiazi au început în biserica Dancu prohodul, care, după rînduiala îngropăciunii preoţilor, e foarte lung şi a durat pînă la 6 1/4. Totuşi o mulţime de lume, vechii elevi şi eleve ale răposatului, studenţi şi amploiaţi împleau biserica şi ograda. În fine pe la 6 1/2 cortegiul l-au condus de la locuinţa cea pămîntească la locuinţa cea vecinică, în cimitirul Eternităţii. Domnul îndurărilor să-i îngăduie intrarea în corturile celor drepţi!
[1877]
 
Sinuciderea unui student PDF Print E-mail
În Hotel de Paris în noaptea de joi spre vineri, pe la 11 oare, s-a sinucis un tînăr din Galaţi, cunoscut în acel hotel sub numele de Gheorghe Teodoru, student. După cît s-a putut constata, acest tînăr dezgustat de ale vieţii ar părea să aibă numai 21 sau 22 ani şi-ar fi fiul d-lui Hagi Manolachi Nicola, consilier comunal în Galaţi. Cauza sinuciderei sale se raportă la multe versiuni, însă, după mărturia mai multor persoane suspecte cu care intrase în legături de cînd era în Iaşi, cea mai probabilă ar fi comiterea unei sustrageri de 250 galbeni de la părintele său, cu care bani fugise la Bucureşti, unde după cîteva zile de prodigalitate şi desfrînare, părintele său aflîndu-l, l-a urmărit imediat acolo. Atunci, părăsind Bucureştii, el a venit, sînt acum vreo 15 zile, în Iaşi şi au găzduit la Hotel de Paris sub numele mai sus citat. În Iaşi au contractat relaţii intime cu mai multe din acele figuri a căror foarte îndoielnică onorabilitate au ştiut să-l introducă prin acele cafenele nocturne ale oraşului în care sînt jocuri clandestine de cărţi şi care sînt frecuentate în genere numai de coţcari şi de tot ce este mai vicios în clasele de jos a societăţii noastre.
I-au trebuit numai cîteva zile de frecuentare prin acele nobile stabilimente pentru ca în sara sinuciderei sale să se afle numai cu două ruble în buzunare; pe lîngă aceasta cu o zi sau două mai înainte el simţise că un d. Mihailescu, trimes de părintele său înadins, era pe urmele lui şi-l căuta, spre a-l denunţa poliţiei. Mustrarea de cuget sau nenorocita alternativă în care se găsea, străin pe pavelele Iaşului şi fără nici un ban, l-au împins se vede într-un moment fatal a recurge la un asemenea mijloc pentru a pune capăt unei vieţi începută aşa de trist.
[1877]
 
Casatorie stralucita PDF Print E-mail
Cu vie părere de bine înregistrăm cununia domnişoarei Eugenia Frangulea cu domunul dr. Samson Bodnărescu. Mireasa a fost una din cele mai inteligente institutoare din oraşul Iaşi, directoare a unei şcoli de fete şi bursieră a statului, trimisă în Germania pentru complectarea studiilor sale pedagogice. D. dr. Samson Bodnărescu, cunoscut poet liric care în curs de mulţi ani au îmbogăţit paginile Convorbirilor cu producerile sale înzestrate cu o deosebită adâncime şi curăţie de simţământ şi c-o formă ferită de necorectitudine şi de exagerări tropice, a fost în curs de doi ani directorul conştiicios şi inteligent al şcoalei pedagogice de la Trei-ierarhi şi s-a bucurat în acea calitate de stima nerezervată a întregului public luminat. Cununia civilă va fi astăzi la 6 oare sara în localul primăriei, cea religioasă la 7 oare în biserica de la Trei-Ierarhi. Cu această ocazie dorim potrivitei părechi o viaţă îndelungată şi fericită.
(1877)
 
Politica necoapta PDF Print E-mail
Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiunilor noastre de azi ni trebuie o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu 'nainte. Eu, eu las lumea ce merge deja ca să meargă cum îi place dumisale - misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţărei e creşterea morală a generaţiunei tinere şi a generaţiunei ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea întâi, dar la cea de-a doua sufletul meu ţine cum ţine la el însuşi.
Mihai Eminescu
1876
 
Turburari copilaresti PDF Print E-mail
Cu ocazia venirii împăratului Rusiei, puţinii oşteni din oraş şi corpul serjenţilor de uliţă au făcut la gară onorile militare. Stradele erau pline de public şi de băieţi din gimnazie, şcoale primare şi alte institute. Aceşti din urmă, nefiind poliţie care să-i puie la cale, a 'nceput să cutreiere stradele, ţipând, şuerând şi spărgând geamurile neiluminate. Mai toţi pricinuitorii neorânduielii sunt între vârsta de 8 şi 15 ani.
[1877]
 
Ziar nou facut de cativa juni PDF Print E-mail
Ca toate celelalte - politic, literar, comercial şi agricol - este şi cel nou, apărut sub numele ,,Acţiunea". Politica, literatura, comerciul şi agricultura sa apar deocamdată de câteva ori pe zi, dar ni se promite fericirea cumcă va apărea de mai multe ori. Spre caracterizare, dăm următoarele din apelul cătră cetăţeni: „Câţiva juni, modeşti poate prin cunoştinţă, dar forţi prin tăria principiului şi caracterului care-i uneşte, asociându-se într-un comitet, şi-au propus ideea de a redacta un ziar stabil şi cu totul independent". Deşi aceşti juni sunt modeşti poate prin cunoştinţe, totuşi ,,înmulţirea ziarelor este un pas mai răpede spre lumină, o piatră mai mult ce se adaogă la temelia edificiului social". Poate! Mai ştii? Dar umilita noastră părere este că ar fi fost mai bine ca mai întâi să se dezmodestifice cunoştinţele respectabililor câţiva juni, căci ceea ce ne desperează nu sunt pe atâta bătrânii pe cât tinerimea noastră.
Mihai Eminescu
[18 iunie 1876]
 
Luptele de partida PDF Print E-mail
Luptele de partidă în România sunt ca orice luptă pentru esistenţa şi pentru pânea de toate zilele; şi acea pâne de toate zilele e condeiul biuroului de cancelarie şi biciul subprefectului, după cari îmblă masele atât a unor partide cât şi a celorlalte. Burgezia cată a se da după păr: azi cu roşii, mâne cu albii - ea care singură ar putea să fie independentă; poporul plugar se dă după bici, care nu-l lasă să fie independent.
Mihai Eminescu
 
Neglijenta postala PDF Print E-mail
Primim de la mai multe persoane onorabile plângeri în contra neregulatei împărţiri a corespondenţei poştale. Se întâmplă cazuri când scrisori puse în cutie sara, pentru poşta mică, nu se dau la adresa lor decât tocmai a treia zi; adecă trebuie împărţitorilor două zile ca să ducă o scrisoare, bunăoară, de la un cetăţan din Sărărie la unul din Păcurari ori Beilic şi uneori chiar din Sărărie (cartiere mărginaşe din Iaşi, n.r.). Oricât de mult omăt a căzut zilele aceste în oraşul nostru, ni se pare totuşi că împărţitorii umblă peste măsură de încet. De asemene corespondenţa de afară se împarte neregulat şi cu întârziere, mai ales prin mahalale mai depărtate de centru. Rar se întâmplă ca împărţitorul să-şi dea osteneală a duce sara scrisorile şi jurnalele sosite cu trenul de la 1 1/2 oare, ci le lasă pe a doua zi, spre a-şi scuti o cursă. Rugăm pe onor. direcţiunea poştelor să ieie în această privire măsuri aspre, căci publicul, care plăteşte acum cam scump pentru scrisori, are cel puţin dreptul să fie bine servit şi la vreme. Nu ne îndoim că răul, odată arătat, va fi şi îndreptat curând.
[1876]
 
Scandal teatral PDF Print E-mail
La o reprezentaţie din teatrul cel mare dată de D. Millo s-a întâmplat un SCANDAL, care n-a avut însă altă consecinţă decât acea de-a irita puţin publicul.
Comitetul teatral, după publicarea afişului spectacolului, interzisese reprezentarea canţonetei comice a d-lui Millo, "Haine vechi, zdrenţe politice".
Se stinsese luminele din teatru pe când sala era plină de spectatori cari cereau executarea programei, se coborâse cortina, orchestra fusese asemenea depărtată şi, după strigăte de o oră, după o erupţiune pe scena întunecoasă a unei părţi din public, totul a putut să fie stâmpărat de cătră aplaudatul artist care, în faţa cortinei coborâte, fără orchestră şi între două lumânări aduse din cabina sa, şi-a jucat canţoneta, dând astfel satisfacerea pe care o cerea publicul.
Acest incident a fost până şi obiectul unei interpelări în Cameră, însoţita de o polemică îndestul de aprinsă şi de-o moţiune motivată de trecere la ordinea zilei.
[16 ianuarie 1877]
 

Filmul Zilei 
Blestemul taximetristului

 
Imaginea „http://actiunea.net/images/banners/alphabank.gif” nu poate fi afișată deoarece conține erori.

Gemeni

 Seful sta cu ochii pe tine, deci nu-ti poti permite nicio clipa de repaus. Ai mult de lucru

, agenda e arhiplina de sarcini in asteptare, dar pe langa teama de a nu fi criticat de superiori, esti cuprins si de un chef marit de lucru, ca atare rezultatele spre care te indrepti vor fi promitatoare. Cand esti motivat, dar si obligat sa iti vezi serios de treaba, esti extrem de eficient si multumesti pe toata lumea, dar ceva trebuie sa te atraga spre tinta propusa. Fara un motiv, nu te apuci de treaba.

Capricorn

 Viata

de familie este caracterizata de un schimb reciproc si intens de gesturi de afectiune, de sentimente materne si ocrotitoare, si cand sunteti cu totii impreuna va simtiti foarte fericiti. Asezati in prim plan copiii
si nevoile casnice, asumandu-ti foarte serios sarcinile care iti revin ca membru al acestei familii. Atmosfera care va leaga este tandra, senzuala, pentru ca dragostea este foarte puternica, exprimata in gesturi vizibile de amor.

Meteo - Galati

Galati, Romania
Temperatura: 17°C
Temperatura Resimtita: 17°C
Umiditate: 85%
Viteza Vantului: 14 km/h
Direct.: 30°
Barometru.: 1009.5 mb
NNE
Detalii
Oferit de: 
 
ziare